Decanii

Fiecare semn zodiacal poate fi împărțit în trei segmente de câte 10°. Aceste segmente sunt numite „decani” sau „decanate” (din greacă deka, “zece”). Unii autori le numesc, de asemenea, „fețele” semnelor zodiacale (facies latină  facies, greacă πρṣσωπον, arabă وجه).

Fiecare decan are o planetă guvernatoare. În astrologia arabă și elenistică, decanii au fost, de asemenea, asociați cu constelații stelare și imagini simbolice. În Egiptul pre-elenistic, decanii au fost definiți ca perioade de 10 zile, iar o stea sau un grup de stele a fost corelată cu fiecare dintre ei.

Decanii tradiționali (bazaţi pe triplicitate)

Aceasta este cea mai uzuală metodă în astrologia modernă. Guvernatorii decanilor sunt derivați din guvernatorii semnelor aceluiași element (= triplicitate, trigon). Astfel guvernatorii decanilor din Berbec sunt guvernatorii Berbecului, Leului și Săgetătorului (Marte, Soarele și Jupiter); conducătorii decan ai Taurului sunt conducătorii Taurului, Fecioarei și Capricornului (Venus, Mercur și Saturn); etc etc.

Noile planete Uranus, Neptun și Pluto sunt şi ele acceptate ca şi guvernatori de semne în acest sistem.

Această metodă se găsește în textele indiene din Antichitatea târzie. Se pare că a fost introdusă în astrologia vestică doar în secolul al XX-lea de către astrologul britanic Alan Leo.

În acest sistem, decanii au următorii guvernatori:

  • Berbec: Marte Soare Jupiter
  • Taur: Venus Mercur Saturn
  • Gemeni: Mercur Venus Uranus/Saturn
  • Rac: Luna Marte Neptun/Jupiter
  • Leu: Soarele Jupiter Marte
  • Fecioara: Mercur Saturn Venus
  • Balanta: Venus Uranus/Saturn Mercur
  • Scorpion: Pluto/Marte Neptun/Jupiter Luna
  • Sagetator: Jupiter Marte Soare
  • Capricorn: Saturn Venus Mercur
  • Varsator: Uranus/Saturn Mercur Venus
  • Pesti: Neptun/Jupiter Luna Pluto/Marte

Decanii Caldeeni

Conform acestei metode, guvernatorii decanilor urmează ordinea așa-numitei “ordini planetare caldeene”, care a fost derivată din vitezele geocentrice ale planetelor:

Saturn – Jupiter – Marte – Soare – Venus – Mercur – Luna

Metoda a fost predată de astrologul greco-egiptean Teucer “din Babilon” (secolul al III-lea en.) și astrologul roman Firmicus Maternus (secolul al IV-lea en. Mathesis II.4). Sistemul a fost transmis astrologiei europene moderne prin intermediul astrologului arab Abu Ma’shar, a cărui lucrare a fost tradusă în latină în timpul Renașterii.

Conform acestui sistem, decanii au următorii guvernatori:

  • Berbec: Marte Soare Venus
  • Taur: Mercur Luna Saturn
  • Gemeni: Jupiter Marte Soare
  • Rac: Venus Mercur Luna
  • Leu: Saturn Jupiter Marte
  • Fecioara: Soarele Venus Mercur
  • Balanta: Luna Saturn Jupiter
  • Scorpion: Marte Soare Venus
  • Sagetator: Mercur Luna Saturn
  • Capricorn: Jupiter Marte Soare
  • Varsator: Venus Mercur Luna
  • Pești: Saturn Jupiter Marte

Decanii de Manilius

Prin această metodă, un semn zodiacal este atribuit fiecărui decan, conform cu ordinea semnelor din zodiac: Primele trei semne Berbec, Taur și Gemeni sunt atribuite decanilor Berbecului, următoarele trei semne, Rac, Leu și Fecioară, sunt atribuite decanilor Taurului etc. Această metodă apare pentru prima dată în lucrarea astrologului roman Manilius (secolul I e.; Astronomica, IV).

În acest sistem decanii au următoarele asocieri:

  • Berbec: Berbec Taur Gemeni
  • Taur: Rac Leu Fecioara
  • Gemeni: Balanta Scorpion Sagetator
  • Rac: Capricorn Varsator Pesti
  • Leu: Berbec Taur Gemeni
  • Fecioara: Rac Leo Fecioara
  • Balanta: Balanta Scorpion Sagetator
  • Scorpion: Capricorn Varsator Pesti
  • Sagetator: Berbec Taur Gemeni
  • Capricorn: Rac Leo Fecioara
  • Varsator: Balanta Scorpion Sagetator
  • Pesti: Capricorn Varsator Pesti

Explicaţia articolelor

Cele trei poze asociate cu decanii la începutul fiecărui articol provin din Palazzo Schifanoia, Astrolabium Planum şi Astrolabium Planum ediţia Heidelberg[1]. Palazzo Schifanoia este un palat din Ferrera, Italia. Din păcate nu toate fresecele s-au păstrat, astfel că de la Balanţa nu avem imaginile originale.[2]

Influenţele decanilor sunt cele bazate pe triplicitate.

Secţiunea denumită “Imagini” cuprinde textele lui Ibn Ezra, Picatrix şi Agrippa. Descrierea lui Ibn Ezra este o preluare a imaginilor “hinduse”. Acestea sunt mai multe imagini amestecate, de multe ori prezentând animale și oameni cu părți de animale. Imaginile lui Picatrix de asemenea includ adesea animalele sau caracteristicile neobișnuite ale imaginilor “hindușilor”, dar vin cu semnificații mai explicite similare cu cele ale lui Agrippa. Versiunile Agrippa ale imaginilor își pierd simbolismul animal, sunt mai raționalizate, și vin cu sensuri specifice legate de emoțiile umane și preocupări. Sunt utile doar în contextul în care sunt interpretate cu ajutorul simbolurilor. Atenţie însă, semnificaţia simblurilor trebuie să fie specifică epocii şi zonei din care provine descrierea. Au mai mult o valoare istorică.

În ceea ce priveşte constelaţiile, fiecare decan are ataşată o constelaţie. Descrierea din articole este destul de sumară, va fi completată prin linkuri la o descriere pe larg, în timp însă oferă un punct de plecare.

Cartea de tarot – Există o asociere între cărţile de tarot[3] şi decanii astrologici, astfel am extras câteva elemente din simbolismul aceste imagini pentru a nuanţa interpretarea. Acestea pot fi folosite în astrologia electivă sau orară.

Cuvintele cheie – această listă nu este exhaustivă ci mai degrabă orientativă.

Interpretarea – această secţiune este dedicată influenţei decanilor în astrologie.

Materiale utilizate:

  • Ibn Ezra, Abraham, The Beginning of Wisdom, ed. Meira Epstein and Robert Hand (ARHAT Publications, 1998)
  • Agrippa, Henry Cornelius, Three Books of Occult Philosophy, trans. James Freake, ed. Donald Tyson (St. Paul, MN: Llewellyn Publications, 1993)
  • Firmicus Maternus, Ancient Astrology: Theory and Practice [Matheosis Libri VIII], trans. Jean Rhys Bram (Park Ridge, NJ: Noyes Press, 1975)
  • Holden, James H., A History of Horoscopic Astrology (Tempe, AZ: American Federation of Astrologers, Inc., 1996)
  • Joan Bunning, Learning the Tarot – An On-line Course

 

[1] https://digi.ub.uni-heidelberg.de/diglit/cpg832

[2] http://www.engramma.it/eOS/index.php?id_articolo=1249

[3] Anthony Louis, Tarot Plain and Simple

 

[roksprocket id=”52″]

 

Leave a Comment